Inregistrare de la dezbaterea publica a PUG-ului etapa 1 pentru or. Chisinau

Mai jos avem o inregistrare de la privesc.eu a dezbaterii care a avut loc saptamana trecuta.

Lucruri clare si neclare.



Dintr-un punct de vedere, probabil, cetatenii orasului intr-adevar cauta sa rezolve niste probleme de scara mica prin PUG, dar asta se intampla din cauza neintelegerii a ce inseamna un PUG.

PUG-ul reprezinta in primul rand un concept de dezvoltare a orasului, arata o directie spre ce se axeaza, catre ce se orienteaza.

Ce nu mi s-a parut ok a fost prezentarea in mare parte de dezvoltare a infrastructurii si mai putin dezvoltarea orasului ca o comunitate.

Dezbatere publica PUG Chisinau

Dezbaterile publice şi consultările cu populaţia se vor desfăşura în incinta Preturii sectorului Centru (str. Bulgară, 43), pe data de 19 februarie 2016, ora 14.00.

„ANALIZA PLANULUI URBANISTIC GENERAL al oraşului Chişinău actual şi formarea Caietului de Sarcini pentru reactualizarea (modificarea) acestuia" 

Mai jos sunt afisate plansele din respectiva documentatie:

 

Chisinaul sportiv

Recent, lucrand la niste studii in privinta patternu-rilor care definesc un oras, am depistat o mare lipsa - o gaura neagra a comunitatii orasului.
Mai jos este o harta, de natura informativa - infromatii din baza de date ale aplicatiei STRAVA utilizate de persoanele care se ocupa cu jogging-ul (fuga/running, ca sa fie pe intelesul tuturor). Nu este un contor al acestei aplicatii care sa zica cati oameni fac aceste trasee, dar am primit informatii interesante la o analiza mai profund. E drept ca poate nu toata lumea este dotata cu tehnologii care sa urmareasca pregatirea fizica pe aceasta directie, sau poate utilizeaza alte aplicatii de care iti ofera o aceeasi oportunitate.
Cu mare tristete se poate de observat ca orasul nu ofera o mare posibilitate pentru a practica un sport in spatiul public. Din harta de mai jos se evidentiaza doar Lacul Valea Morilor, Bulevardul Mircea cel Batran, Bulevardul Dacia si strada Aeroportului, Calea Orheiului, dar zona lacurilor din Parcul Rascani-Ciocana - asta vorbind la scara mare.

Am putea astfel concluziona ca parcurile nu sunt suficient de amenajate, nu ofera siguranta. Ar fi Dendrariu ca loc pentru desfasurare a astfel de tipuri de activitati, insa este un parc inchis, si pe deasupra cu taxa de intrare. Cu toate ca cel putin asa poti avea un spatiu in siguranta si nevandalizat.

Am incercat sa vad ce se intampla si in alte orase.

In unele orase situatia e mai fericita, in altele - apar alte probleme. Mai jos este o schema in care am adaugat orasele care mi s-au parut ca au elemente interesante si definitorii.

PARIS

Parcul Bois de Boulogne si parcul 12th Arrondissment sunt doua centre active, bine amenajate. Acesti doi poli sunt uniti printr-o retea de alei pe malul Senei. Activitatea de pe acest traseu imprima admiratie din partea pietonilor si sunt motivati si ei sa recurca la timp liber petrecut sanatos pentru sine. Aici nu exista program pentru sport, aici toata ziua poti observa cineva care practica jogging-ul, altii ies dimineata in parc pentru exercitiile fizice, unii danseaza. Esti afara, dar te simti ca in interiorul unui centru. Mall in aer liber.

BARCELONA

Parcurile si strazile majore te cheama afara. E imposibil sa refuzi invitatia. Acestui oras ii este specific activitatile in lungul strazilor principale. Oare de ce nu ar fi posibil si pe Stefan cel Mare sa vezi cineva ca practica jogging-ul? 

BUCURESTI

Are o configuratie asemanatoare cu cea din Chisinau. Totusi oamenii sunt mai activi. Parcurile sunt mult mai bine echipate si orientate catre utilizatori. Ofera spatii amenajate, trasee utilate. 

KIEV

Retea dispersata, dar care la scara mare are trasee unite care formeaza intr-adevar o retea. De ce e utila o astfel de retea? Pentru ca formeaza o retea de schimb de informatii. Activitatea uneste oamenii. Se defineste comunitatea. 

MOSCOVA

Un element ciudat, dar interesant este faptul ca jogging-ul este practicat mai mult in parcuri, nu pe traseele majore ale orasului, iar aceste locatii sunt izolate. Se formeaza micro comunitati. In felul acesta se si defineste comunitatea orasului prin zone cu regulile sale, informatia circuland la nivel de micro comunitate. Este o solutie pentru o comunitate dezbinata pentru un control mai usor.

Chisinaul merita mai mult. Oamenii sai merita spatii amenajate, retele pietonale care sa unifice intr-un pattern care sa ajute comunitatea la colaborare. Un exemplu sunt evenimentele care se organizeaza - winerun, Maratonul de Craciun, Chisinau Marathon.

Cu toate minusurile care le are orasul din punctul de vedere al dotarii urbane, am sa ies totusi sa dau o tura. Azi e o duminica perfecta. Plus ca se apropie si maratonul si as dori ca anul acesta sa ajung printre primii la final. TU?

Centru Vechi VS natura/om

În mod normal oamenii au tendința să învinuiască conducătorii pentru greșelile lor. Și sunt foarte puțini care își asumă responsabilitatea pentru ceea ce fac.

Campaniile electorale din ultima lună au lăsat urme nu tocmai frumoase, simțind mai mult un gust amar în privința a ceea ce se întâmplă.

Am analizat un pic hărțile Chișinăului și aș dori mai mult să mă axez pe Centrul Vechi.

Tot s-a strigat centru vechi se distruge, oamenii îs nepăsători. Cumva e adevărat. Nici natura, care de multe ori pune în pericol fondul construit nu e așa de răzbunătoare.

Centrul Chișinăului am putea să îl numim un Mall al orașului la o scară mai mare. Dacă să ne uităm mai în detaliu, numai bulevardul Ștefan cel Mare cât face - și zone comerciale, și zone de agrement, și zone administrative. Figurează perfect conceptul mall-ului prin desenarea unei axe care unește doi centri Piața Marii Adunări Naționale și dezvoltarea din zona intersecției bulevardului Ștefan cel Mare cu Ismail (poli cu funcțiuni diverse) - nucleul de loisir și zona comercială (porțiunea între str. Armeană și Ismail).

Frumos ar fi ca oamenii să se comporte cu același respect față de spațiu ca și față de o proprietate privată. Intemperiile au înconjurat zona de protecție a centrului vechi ca și cum ar înțelege pe unde este linia de marcaj. Oamenii au populat această zonă, se bucură de varietatea de funcțiuni, însă o și neglijează prin comportament. O primă lipsă de respect este modul neresponsabil de a parca. În marele orașe, traficul în centrul orașului se face după achitarea unei taxe - lucru care ar permite diminuarea traficului rutier și ar favoriza circulația cu transportul în comun. Din auzite, se vorbește de niște lărgiri de carosabil prin centru, dar asta nu ar rezolva ambuteiajele, ci doar ar încuraja circulația rutieră. Centru este sărac în spații verzi. Mai bine aș tăia din drumuri ca să scot gri-ul și să aduc mai mult verde. Acest lucru ar ajuta orașul și pe timp de vară - suprafața mai mică a drumurilor - căldură mai puțină înmagazinată, iar zone verzi ca element purificator pentru aer; iarna - peisajul de decor iernatic al copacilor ar predomina imaginea drumurilor cu zăpada neagră. Și în general, ca și pieton aș avea o bucurie mai mare - aș simți un centru în care aș putea să respir.

Am putea învinui pe mulți în privința situației nefaste din oraș, și ar putea să conducă mulți orașul, dar rezultatul o să apară când fiecare va fi responsabil de hotărârile care le ia și se va gândi și la alte persoane care utilizează spațiul public.

Cazul când avem un om mai puternic ca natura! Să fim responsabili!

De vorba cu eul liric

Posibilitățile care le pierdem sau le ignorăm

Dar ce se mai aude de Moara Rosie? Sau nu mai e ce de auzit?

www.monument.sit.md/moara-rosie

Căsuță care a avut un parcurs ca al multor cetățeni ai R. Molodovei - apare ca un unicat (prima moară cu abur), in drumul inițiatic apare primul obstacol (construcție mică de lemn - reconstruire în piatră), noua imagine (moara care poate fi vândută altor proprietari), obstacolul doi (incendiul de la 1901), o nouă față (reconstrucția nivelelor cu cărămidă roșie), viața, îmbătrânirea și...

Dar ar fi ceva de atenționat - loc de valoare istorică, elemente de stilistică, posibilitatea de a povesti și alte impresii care le-a cunoscut.

Af fi sau ar fi fost un exemplu bun de MUZEU!

• Locație actuală în schema urbană? - BUNĂ - în zona istorică
• Ce de expus? - șirul de exemple de mori de vânt sau de apă de pe cursul Bâcului și nu numai, informații despre plutăritul din Moldova.
• La ce bun un muzeul din această moară? - sfera culturală a orașului va mai avea un discipol, va mai exista un punct de interes turistic,ar putea dezvolta un centru de activități în această direcție

Negăm de multe ori valoarea unui muzeu, valoarea unei construcții arhitecturale vechi, investitorii sar în față cu motivul ca aducem siguranță în spațiul public.

Dar oare e chiar așa?

Un muzeu organizat potrivit poate inspira generațiile tinere. Vizitând muzeul arts et metiers  din Paris am constatat cât de interesantă poate fi mecanica sau chimia (laboratorul lui Lavoisier).

Dar să zicem că îl transformau într-o locuință sau birou, și lăsau un spațiu pentru activități creative la parter. Dar cel mai ușor era să fie o construcție cu destinație publică, și finanțare de restaurare se obținea prin accesarea fondurilor europene pentru cultura.

Evoluăm, dar trecem cu vedere peste ceea ce avem...

Simțim orașul?

Orașul evoluează pe o curbă în direcția negativă!

Când eram la liceu, orașul Chișinău mi se părea unicul în felul său și cel mai minunat loc. Instituții din domeniul educației, centre de creație, locuri de joacă, spații verzi, oameni care populează spațiul public, mereu în forfotă, varietate de vârste.

La universitate, în orașul unde mi-am făcut studiile, Timișoara, mi-am întărit convingerea că orașul Chișinău într-adevăr abundă în prezența umană în spațiul public.

Totuși, am constatat că... ce folos de atâția oameni dacă toți îs pe grabă, agitați, mulți pe fuga pentru ziua de mâine. Se uită că bunăstarea vine din interior...

Din punct de vedere urbanistic, Chișinăul uită de om. Acesta este și răspunsul la tipul cetățeanului din spațiul public. Se încalcă scara umană (construcții tot mai mari și mai impunătoare - în special mastodoantele de complexe locative), se încalcă dreptul oamenilor la proprietate publică (sumedenie de troturare moarte sau agresate de mașinile parcate), veșnica problemă a pistelor de biciclete, patrimoniul de anexe și dezvoltări după placul fiecăruia (contrucții din contexte diferite, incompatibilitate cromatică la nivel de front stradal)...

Aș zice că este o interdependență între om-oraș - omul grăbit nu vede orașul cum moare, orașul mort nu inspiră omul să stea, să locuiască acolo.

O soluție de conștientizare și înțelegere a ceea ce reprezintă orașul nostru ar fi ca fiecare cetățean să fie pentru o zi fotograf, și prin obiectivul camerei să încerce să observe repirația orașului.

FII O ZI FOTOGRAF URBAN SI O SA INTELEGI CUM, UNDE ȘI CE NU FACI CORECT!!!